tasetinho's Weblog

si baietii plang cateodata

tasetinho — Sun, 25 May 2008 10:04:39 +0000

30 martie 2006 sortii au decis ca in sferturi sa se intalneasca doua echipe romanesti Rapid respectiv sTEAUA.A fost sau nu “lucratura” de la UEFA …asta e… era un derby european de data asta si orgoliile erau si mai mari. Primul meci pe Giulesti. Infern, cum de altfel au trait pe pielea lor Van der vaart, Kuyt, Boloni, Basturk si multi altii spunand ca e imposibil sa te intelegi cu un coechipier la ce vacarm e pe stadion. Au venit toti cu nasu’ pe sus si au plecat cu coada intre picioare. Meciul din tur a fost poate unul din cele mai reusite ale baietilor dar s-a terminat la egalitate, scor 1-1 Moldogol tinand suspansul pana pe 6 aprilie dupa ce Banel a deschis scorul pentru ros-albastri. Despre meciul din data de 6 aprilie vroiam sa vorbesc fiind pentru mine un meci cu o incarcatrura emotionala mai putin intalnita cu nervi cu stres si cu suspans, pulsul crescand de cele mai multe ori la cote maxime. Ratarile baietilor m-au facut sa trec prin starile de fapt si bara aia din min. 90 a lui E. Dica si acum ar fi vibrat daca nu ar fi daramat stadionul.Ghinion sau nu cauzele au fost multiple ca mai tarziu sa aflu si alte motive a necalificarii. Soarta a decis. 0-0. Totul s-a terminat pentru toti si chiar pentru mine. Si ce lacrimi avea Moldovan la 33 de ani la un asa caracter si cata speranta si cat orgoliu a pus dar n-a fost sa fie. Niculae degeaba privea neputincios bara aia nenorocita tunand in stanga si dreapta ghinionul. A avut atatea ocazii nu le-a fructificat. Au mers mai departe cei care au dat un gol in deplasare. Ce ciudat e fotbalul, cateodata. Da si noi am mers in dauna echipe HSV in aceleasi conditii 2-0 acasa 1-3 la ei tremurand pana in min. 95. Soarta a decis din nou si lacrimile mele si a celorlalti nu erau de ajuns sa mergem noi mai departe. S-a scris o pagina in istoria clubului si in sufletul meu asistand la cel mai emotionant meci. Nu imi gaseam cuvinte sa vorbesc nici macar sa privesc baietii la final cand au venit sa ne salute. Eram daramat. Priveam neputincios bucuria celorlalti neavand nici macar suflu sa scot o vorba la cat de trist eram de parca s-a terminat lumea. Am zis in gandul meu ca o sa vina si ziua cand o sa plangem iar… dar de bucurie si cineva parca m-a ascultat si mi-a auzit gandurile in min. 95 la Middlesbrough dar nu acela a fost momentul de multumire totala ci peste cateva zile cand Rapidu’ mai mergea odata pe fostul Lia Manoliu si ii spulbera de ros-albastri cu 2-0. Fericire si multumire totala o alta zi in care am multumit divinitatii ca sunt rapidist. Lacrimile varsate pentru orice in lumea asta cand vin din adancul sufletului sunt mai dureroase ca orice rana deschisa caci nimic nu se compara cu fericirea sufleteasca. Multumesc Rapid. Multumesc Razvan. A trecut ceva vreme de atunci si lucrurile au luat o intorsatura mai putin dorita dupa acel sezon. Tot astept ziua cand vom zambi iar impreuna pentru aceleasi culori. Da despre tine este vorba. 21. Daniel Niculae. Cam atat si nu voi uita niciodata meciul asta nici macar nu am cum. Respect.

INFRANT NU ESTI CAND SANGERI
NICI OCHII CAND IN LACRIMI TI-S
ADEVARATELE INFRANGERI
SUNT RENUNTARILE LA VIS

fiecare cu ce-l doare

tasetinho — Sat, 24 May 2008 18:43:19 +0000

Atatea lucruri in viata te fac sa te schimbi sa-ti schimbi modul de a gandi despre cineva, despre un apropiat, care-l considerai apropiat. Da e acea stare de care nu scapam niciodata e acel “feeling” in care iti dai seama ca lucrurile nu sunt tocmai asa cum vroiai sa se intample. Sunt multe de spus dar nu am sa critic sau sa judec pe cineva intr-un fel sau altul ci am sa spun lucrurilor pe nume asa cum cred ca faci si tu. M-am saturat sa tot aud … “las’ ca trece ” … gata ajunge chiar nu se mai poate vreau sa traiesc asa cum vreau si nu sa depind de altii, nu mai vreau compromisuri, nu mai vreau sa ma dau eu pe langa cineva sa ma inteleaga gata pana aici, da e vorba de aspectul feminin care apare instantaneu in viata ta si dispare la fel de usor cand nici nu-ti dai seama. Am trecut prin multe legaturi mai mult sau mai putin stranse de lunga sau mai putina durata dar ideea e una FARA COMPROMISURI. Viata iti rezerva multe mai ales ca sistemul din care facem parte in ziua de azi e unul foarte subred multi cautand bani, faima, putere, respect… dar cum zic unii e varsta la care nu poti sa le tii piept. Si ce iti mai ramane de facut daca nimeni nu te intelege ca toate lucrurile vezi ca merg prost ca ai tai nu te mai recunosc ca vor sa te gandesti la viitor la sanatate la … la ce… la nunta … hai sa fim seriosi nu mai exista nunta de alta data , gata s-a dus cu vremea tot ce era frumos acum altceva conteaza… ce faci cum faci dar sa iasa BANI.poate sunt cinic … oare ?!?!Ti se pare corect ca i-ai uitat pe cei dragi cu care impartea-i tot si stateai la coltul blocului …ah ?!?!?La asa ceva nu te-ai gandit cand ai plecat in tari straine.Asta chiar e un apropo la ce am auzit despre mine si la cate mi s-au spus. Da e o critica. Nu am putut sa ma abtin.

Asta e cum ziceam si mai zic in continuare FIECARE CU CE-L DOARE ! Mi-e nu mi-a ramas decat sa sper ca totul va fi bine ca ” NIMENI SI NIMIC NU POATE SCHIMBA MODUL MEU DE A FI ” si ca intr-o buna zi voi fi mandru de ce am facut si nu am sa regret nimic din ce am facut. Pentru unii viata e simpla fara principii sau idealuri adica mentalitatea e una ” inainte de 89′ “. Cu asta am spus tot.Pentru mine viata e despre iubire, culori, demnitate si mandrie ai auzit de asa ceva …nu pentru ca mentalitatea e din fasa compromisa…da asa e… si nu am sa fac nimic altceva in viata daca sufletul nu-mi cere ca odata infestat cu acest virus numit Rapid si cu acest mod de viata e greu sa mai scapi.Asa cum a spus marele maestru Ioan Chirila <<Rapidul este unic, este cel de-al saselea simt al omului, un fenomen care se traieste, se respira si se simte la intensitati si pasiuni maxime, asa cum doar noi, RAPIDISTII, stim sa o facem.>>(Odihneasca-se in pace !)

Eu tot incerc sa le impac pe amandoua viata personala cu cea sentimentala dar tot nu iese cum as vrea si pan’ am sa mor am sa fac ceea ce simt nu ceea ce vor altii asa ca de ce asa face compromisuri daca sufletul nu vrea … doar pentru ca EA asa vrea …mai bine nu. Ajungand si la partea cu alege dintre cele doua fiti siguri unde am sa ma indrept caci o stare sufleteasca traita intr-o parte a peluzei intr-un colt numit extaz dementa creata de fani mirosul acru al unei fumigiene sunetul ingrozitor al unei petarde pumnul primit in fata la ultima bataie…nu cred ca mi le poate oferi EA… da aste e o modalitate de a te descarca de zilele monotone de stresul acesta cotidian pe care-l traim de altfel cu totii deci e clar odata pntru totdeauna – 1. Mentalitate inainte de toate. Unii vor spune ca sunt ciudat sau ti-e iti vor spune ca esti tampit ca esti idiot de faci asta. De ce ? Crezi ca e mai cool ce faci tu? Crezi ca tu traiesti mai bine ca mine?Ai o viata mai linistita? … foarte bine … succes… dar nu-mi spune tu mie ce sa fac cu viata mea nu te mai da cu parerea la ceea ce simt eu si la ceea ce am facut pentru ca nu esti si nu ai sa fii in masura sa ma judeci tu pe mine. Vrei sa iti dau explicatii despre viata … de ce as face-o pentru ca tu pentru mine nu contezi (mai bine vorbeam la trecut)…. . Hmmm gata ca incep sa aberez la cele spuse mai sus si cum am zis sper ca nu am criticat in mod direct pe cineva(oricum ma simt mai bine daca ar citi asta). Trecand peste toate am realizat ca eu sunt singurul dusman al meu caci cu mine tre’ sa lupt prima oara sa realizez ceea ce vreau dar te mai gandesti odata si iti pui intrebarea : Oare se merita ? Oare are rost sa mai lupti cu atatea legi cu atatia inculti care au venit din partidele comuniste. DA . Sper sa trec cu bine peste si ma tot gandesc cum sa fac sa fie bine dar ma trezesc in fiecare dimineata la 5:30 si o iau de la capat intr-un santier zi de zi gandindu-ma caci de vreo 9 luni am decis sa abandonez lupta si ma retrag dar… nu pot. Doare tare. Atat deocamdata si oficial am reintrat in joc si mai stiu ceva : ” CEI MAI FRUMOSI ANI VOR FI CEI CARE VOR URMA “

To be continued…

In cele din urma ajung in Giulesti

tasetinho — Sat, 24 May 2008 12:08:44 +0000

Au trecut 4 ani in care am tot incercat prin fortele proprii sa ajung unde mi-am dorit. Am trecut prin multe dar viata mi-a aratat ca e frumoasa indiferent de ce se intampla. 22 octombrie 2005 Giulestiul fierbe (cat de semnificativ e acest 22 pentru mine am sa scriu si desprea acest numar)… e ziua in care pentru mine ura e mai presus decat iubirea si asta ma face sa ma gandesc de ce oare fac asta e asa mai importanta ura decat iubirea. Da . asa am ajuns in ziua de azi ?!?!? E sambata seara plec de la munca in graba sa ajung la un prieten sa pregatim ultimele detalii la plecare. Ai mei stiau de plecarea mea la Bucuresti dar era prea tarziu sa ma mai intoarca din drumul meu deja imi alesesem ceva si vroiam sa vada si ochisorii mei (…)dragoste adevarata… sufletului meu sa simta vibratia peluzei mirosul intepator al unei fumigiene sunetul ingrozitor a unei petarde si cantecele galeriei. Plecam cu un tren personal seara la 12 si ajungem dimineata la 6 in Gara de Nord. Drumul linistitor mai putin sforaitul prietenului meu … ca sa vezi ce egoist sunt nu v-am facut cunostinta cu amicul meu (apropo …salutari Florin unii ii spun rrRapan altii Ferucio.. ) in fine, fiind si prima deplasare de gen economiile erau putine si ne-am multumit cu ce-am avut de acasa. Am ras in compartiment de tactici de galerii de antrenori si nu in ultimul rand nu am sa uit vorba lu’ Florin …sper sa iasa …”tagadam …tagadam…tagadam…tagadam” astea, ca ar fi glasul rotilor de tren unice vorbe, de-a le casei.Ok. 6:10 Gara de Nord dimineata un frig patrunzator mai nimeni pe strada la oara aceea dar noi cautam bilete ca sa vezi ce faceam noi la 6 dimineata in Bucuresti, deci noi am plecat la meciul asta fara stim macar daca vom gasi bilete sau nu. Si ca totul sa fie complet cautam si stadionul ca na fiind si prima oara prin zona nu cunosteam. Asta e omul cat traieste invata. Ora 10:00 am gasit in cele din urma si stadionul Giulesti, se deschid casele de bilete si ca sa vezi ca noi nu vroiam la tribuna sau peluza 1 noi vroiam la Peluza Nord ca acolo ne era locul asteptam momentul asta de mai bine de 4 ani.Am cumparat bilete la peluza 2 , abonamente de fapt si eram cel mai fericit ca intru la meci putea sa-mi zica unu ca (avem o tarfa nu vii ?!?! nicidecum eu aveam bilet la meci nimic altceva nu ma interesa…si app de tarfe am sa vorbesc mai tarziu ca si ele au rolul lor in viata dar parca …ah cate-as spune acum …vorbim… dar nu acum). Timpul trece greu si cum nu avem cine stie ce bani am plecat teleleu pe strazi pana la ora meciului. Ora 19:00 am emotii mari astept de mult momentul asta transpir … gata hai sa intram zic. Trecem de control si urcam scarile … vai parca si acum imi aduc aminte ce fel urcam scarile alea cu o asa dorinta si emotie in suflet… scaune goale, steaguri peste tot intinse, steaguri pe gard, lume putina la ora aia dar eu eram acolo frumos moment. Facem poze zambeam tot timpul eram fericit eu unul abia asteptam inceputul meciului. Galeria pregatea o coregrafie dar pe cine interesa eu vroiam sa aud cantecele sa simt vibratia ca nimic nu se compara cu o asa senzatie. Cantam pana ramanem fara voce si meciul ia o intorsatura mai putin dorita… se deschide balul … la aruncat obiecte din tribuna si aruncat scaune era nebuneala era o dementa totala au urmat scene de groaza la un moment dat. Timpu trecea si meciul tot se prelungea, noi aveam tren de intoarcere exact dupa incheierea meciului la 23:45. La un moment dat Florin ma intreaba …”bai Tase mai prindem frate trenul ?!?!? Cu ce ajungem la Galati ” iar atunci cineva de langa noi raspunde ” Sunteti din Galati? Ce usurare atunci am gasit 2 baieti care erau din oras cu noi parca ne simteam singuri prin atatia straini acolo in peluza. Se termina meciul 0-0 cu scandal si alte injuraturi la adresa stelistilor … a da am jucat cu sTEAUA da cu echipa armatei poi nu am mentionat ca as devia de la subiect exact cum fac acum si o iau razna cand aud e numele asta. Gata plecam de la meci eu cu sufeltul impacat ca am ajuns la stadion si am fost la meci vazand primu meci din Giulesti. La intoarcere am discutat meciul normal am schimbat numere de telefon cu baietii.Drumul a fost linistit dar tot la fel de lung.

Mentalitatea deja se conturase in mintea mea nu mai priveam meciurile din acel unghi al fiecarui om de rand simteam altceva era o alta stare de spirit eram in lumea mea stiam ca vor veni momente frumoase si au venit. Da , acum aveam mentalitate de ULTRAS gandeam ultra’ ma imbracam in asa fel incat sa par diferit de ceilalti nu suport manelele nu fac compromisuri sunt eu sunt altfel decat ceilalti. Acum lucurile le privesc altfel si nu ma mai intereseaza decat modul de viata ULTRA’. Dupa acest meci au urmat si alte deplasari si mai frumoase cum de altfel au fost toate cu bune cu rele. Si cam atat despre primul meu meci pe Giulesti si inca ceva : “NIMENI SI NIMIC NU POATE SCHIMBA MODUL NOSTRU DE A FI. “

To be continued…

Inceputuri

tasetinho — Sat, 24 May 2008 10:37:34 +0000

19 mai 2001 o zi cu o semnificatie aparte pentru mine. De ce ?Pai toti avem un punct de referinta, un punct de cotitura ceva ce s-a intmaplat cu adevarat in viata noastra ce ne-au schimbat parerile despre unii si despre viata. Pai a fost ceva ce m-a facut sa inteleg ceea ce a urmat adica o pasiune fara limte. Ora 15:00 o vreme “cainoasa” cum zic unii, o ploaie marunta de nu-ti venea nici macar sa te duci pana la magazin sa iei o paine, dar ce sa-i faci juca Rapid la Galati nu conta nimic pentru mine. Am plecat singur la meci, ca altcineva nu ae fi mers cu mine, am intrat, am dat si bani pe bilet, aveam 15 ani :O:O:O nu aveam ce sa fac nu puteam sa pierd meciul si cand am intrat stupoare… la tribuna 1 era mai gol decat ma asteptam …in fine … pe mine nu asta ma interesa eu vroiam sa-i vad pe visinii si ceea ce a urmat cuvintele nu sunt de ajuns. Intra jucatorii Otelului primii la incalzire, urale din tribune, aplauze, eu asteptam favoritii… si unul indeosebi… Pancu. Intra si ai mei ma ia cu frisoane probabil de la ploaie, nu cred k de la asta era, cine stie cunoaste. In partea dreapta cum stau eu vad o parte din galeria Rapidului cu steaguri cu fulare ( Doamne cat imi mai doream unul…) si alte accesorii sa faca spectacol cum au si reusit de fapt. Incepe meciul, eu nu auzeam decat ce cantau baietii aia in visiniu veniti de la Bucuresti si nu numai pentru ca o faceau intr-un fel anume chiar nu intelegeam, dar mai tarziu mi-am dat seama. Ploaia era tot mai marunta si cand ma uit la grupul din peluza oaspeti … stupoare… erau vreo 20-30 in pielea goala nu imi venea sa cred… cum sa faca lucru asta ?… o sa-i ia dracu’ prin spital… dar tot la fel de frumos cantau, eu nu prea cunosteam versurile dar imi tot treceau prin minte cateva.Simteam parca ceva din mine imi spunea sa sar gardul si sa ma duc acolo langa visinii ca acolo trebuia sa fiu nu de cealalta parte de gard, dar nu se mai putea era prea tarziu ai mei din teren daduse 4 goluri de se intreba lumea ca iar au vandut meciu galatenii si auzeam acele cuvinte … ” Hotii ! ” dar eu stiam altceva ca cineva acolo sus nu doarme. Scor final 1-4 si omul meciului nimeni altu’ decat Pancu reusind sa le scuture plasa imbibata cu apa de nu mai mult de 4 ori, cata staisfactie era atunci pentru mine dar parca lipsea ceva totusi … nu eram acolo in peluza aia frumoasa care pe tot parcursul meciului au cantat neincetat sustinandu’si favoritii. La varsta mea frageda eram uimit de cele intamplate si ii multumesc lu’ Dumnezeu ca am fost acolo. A fost un punct de cotitura pentru mine si pentru viata mea urmand ca apoi sa traiesc momente minunate alaturi de visinii. Acesta a fost primul meu meci pe care l-am vazut pe viu pe idolul meu de atunci Daniel Pancu si nu numai (asa gandeam eu pe atunci dar mai tarziu mi-am dat seama ca nu e asa) . Cu timpul mentalitatea a inceput sa se schimbe eu zic in bine altii mi-au spus ca in rau dar eu stiu ce e in sufletul meu si ce e mai bine cu toate ca am avut multe greutati dar eu tot sper ca intr-o buna zi lumea va intelege pasiunea noastra, spun a noastra pentru ca au fost si alti prieteni care mi-au urmat drumul.Asa spuneam pe vremea aceea eram entuziasmat de acele momente de dupa meci si cele ce au urmat, dar timpul le-a decis pe toate. Intr-un final sa inchei acest articol si aceasta poveste despre mine, despre inceputul unei iubirii vreau sa mai spun un singur lucru : ” NIMENI SI NIMIC NU POATE SCHIMBA MODUL NOSTRU DE A FI “

To be continued…